duminică, 21 decembrie 2014

Sambata



Gata, a nins, s-a topit, cred ca a trecut si iarna asta! Daca stau sa ma mai gandesc si ca de maine incep sa creasca zilele, simt deja apropierea primaverii. Si temperaturile (inca) pozitive de afara imi sustin parerea.
A fost o iarna frumoasa, o zapada de un alb imaculat, pufoasa, care scartaia sub picioare la fiecare pas.
Vineri insa deja se topise zapada, in curtea interioara a blocului mai erau doar bulgaroii oamenilor de zapada, insirati pe jos.
Vineri am mai incercat sa fac o poza cu Sara dormind, dar am fost prinsa in actiune. Eram si total nepregatita pentru poza, Sara nu a dormit decat 10-15 min, asa ca a iesit poza cu pitica treaza:


Am fost apoi la cumparaturi pentru week-end, am luat-o pe Cristina de la gradi – unde am aflat ca a intrat in vacanta – uitasem cu desavarsire ca de luni incepe vacanta, si aveam multe dde rezolvat luni si marti (trebuia sa dau o fuga pe la firma, sa ii mai fac Sarei manute/picioruse, treburi marete!). Dar sunt sigura ca ne vom distra de minune in trei acasa (am o gramada de activitati de Craciun pe care nu am reusit sa le fac cu Cristinelul).
A trecut jumatate de week-end, dar cel putin azi nu am mai lenevit. Ne-am urnit cu totii spre Ikea, cu o oprire in Kista, unde i-am mai luat lui SO niste sedinte de sport (pentru cand o mai avea timp si de sport:)) si am cumparat luminite colorate – cum a comandat Cristina si de care nu am gasit pe unde am mai fost. Am facut si cateva mici cumparaturi – niste incaltari pentru Cristina si tricouri pentru SO – si am plecat apoi la Ikea. Am ajuns cu o jumatate de ora inainte de inchidere, Cristinei ii era foame, era ora de masa si pentru Sara si noi eram pe fuga (eu aveam de cumparat o cratita! :D). Am rezolvat situatia cum nu se putea mai bine: SO a ramas cu Cristina la restaurant, eu i-a dat Pufei papa si am plecat in cucerirea cratitei marete. Ne-am intalnit cu totii la casa, asa cum stabilisem si am plecat acasa.
Pufuletul a primit azi de papa cartof cu cartof (cartof normal cu cartof dulce). Incepem sa bifam din ce in ce mai multe alimente incercate. Maine va fi a doua zi de ousor (galbenus).
Sara se plimba pe unde vrea ea. O lasam la baza amenajata in living si, cum ne intoarcem cu spatele fuge la brad. Se pare ca bradul e atractia cea mare, ii plac clopoteii si sa traga de ramurele sau de orice mai prinde.
Credeam ca a fost Cristina prea atasata de mine, dar cred ca SO va avea si mai mult de munca sa se imprieteneasca cu Sara. Aseara doar se prefacea ca vine sa o ia de la mine din brate si incepea sa planga :).
Suntem in pom! Nu stim inca ce va primi Cristina de la Moshu’. Ne-am bazat pe faptul ca vorbeste si ca ne va spune ea ce doreste (am tot intrebat-o in ultima vreme) si nu am scos de ea decat un joculet (de care mai are o varianta...). Pe ala il aduce, dar pare prea mic… Aveti idei? Trimiteti mail, sms, orice! Am ajuns pe ultima suta de metri!
Tot am incercat sa o fac pe Cristina sa mai invete/repete poezii sa ii spuna Moshului cand vine. Ea a gasit in schimb cea mai buna varianta. Discutie de ieri:
Cristina (deschide subiectul pe neasteptate): ”Stii, mami, cand o sa vina Mos Craciun eu o sa dorm!”
Eu: ”Pai nu vrei sa-l vezi pe Moshu’, sa-i spui o poezie?”
Cristina: “Nu, ca io nu stiu nicio poezie. Sa lase cadourile sub brad ca io o sa dorm toata ziua!”
Pe langa incercarea de a o invata poezii pentru Moshu’, am pregatit-o cumva si pentru situatia in care nu il va vedea. Imi era teama sa nu fie dezamagita ca anul trecut l-a vazut si anul asta nu il vede si i-am zis ca Moshul are multa treaba in noaptea de Craciun si ca e posibil sa nu il vada, ca o sa fie pe fuga sa ajunga la toti copiii. Se pare ca i-a placut mai mult ideea asta.
Planul de maine (ca de data asta avem!): mergem un pic la cumparaturi in Vällingby, facem aprovizionarea pentru Craciun (ca SO intra apoi in vacanta de-abia de miercuri) si apoi – daca nu va fi prea intuneric sau daca nu vor fi prea obositi – SO si Cristina vor merge la masina de lemn.
O poza din seara asta:


 Si cateva mai vechi cu atacatorul bradului:





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu