Un nou inceput

De cand ne-am intors din vacanta toate sunt altfel: bebelina are camera proprie, afara e frig si nu ne face nimeni paturile dimineata. Dar...supravietuim!
Mutarea in camera ei nu ne-a dat mari batai de cap pana acum. Azi i-am decorat-o si in curand o sa o lasam sa doarma singurica.
Am scapat in sfarsit de toti pampersii marimea 3 pe care ii aveam. S-au terminat, in sfarsit! Am trecut oficial la marimea 4.
Si la mancare am evoluat. Nu mai pasam legumele, doar le maruntim cu furculita. Pentru ca i-am dat papa la borcanele toata vacanta, am avut emotii pentru revenirea la mancare nepasata, dar Cristinelul nu a parut deranjata de ea. O sa ii pasez totusi carnita in continuare.
Dragii nostri, Cristinelul are 4 dintisori! Sigur nu i-au aparut ieri si azi ultimii doi, dar noi acum i-am observat. In curand, o sa arate ca un vampir, ca in partea de sus i-au dat dintisorii laterali, nu cei din mijloc.
Se pare ca noul program pe care mi-l impune pitica presupune trezirea la 8 dimineata. Si, pentru ca atunci e mai frig, iesim pe afara tocmai dupa masa de pranz. Intre timp ea mai trage un pui de somn, iar eu imi aranjez treburile prin casa. In perioadele de joaca necesita supraveghere mai atenta ca inainte. Acum e mai mobila, are mai mult curaj, se loveste mai usor sau cade. Incearca sa se ridice in picioare si se trage de tot ce ii e la indemana: de saritor, leagan sau de zabrele, daca e in patut.
Azi a fost teribil de dulce cand, dupa baie vorbeam cu SO si radeam de ceva, iar pitica a inceput si ea sa rada, un ras fortat (ceva de genul „he, he, he”) ca oricum nu intelegea de ce radeam noi. Am continuat noi sa radem, a continuat si ea. Maimutica!
Maine speram sa reusim sa ajungem la gradinita, daca vremea ne permite, sa mai socializeze Cristinelul cu copii de varsta ei.

Reacomodare

De cand am venit am fost foarte activi. Am ajuns acasa ieri pe la 19, am desfacut bagajele, i-am mutat si pregatit Cristinei patutul la ea in camera, i-am spalat absolut toate hainutele pe care le-a avut in vacanta si toate vasele pe care le-am avut la noi, i-am facut baita. Azi ne-a trezit devreme micuta. Am fost la cumparaturi, am mai facut ordine prin casa si i-am aranjat vechiul patut in bucatarie.
Incet-incet ne reintram in ritm.

PS: Azi a papat pentru prima data ficatel de pui si afine ==> Fe + Fe :))

Toate-s noi si noua toate

1. Este experta in a aplauda :) si e in proces de invatare „sa faca PA”.
2. Stie sa faca „Bau” singura.
3. S-a dat in leagane din parcurile de joaca.
4. Daca o dojenesc intelege, si se ratoieste la mine (ridica vocea). Speram sa reparam asta in timp :)
5. Tipa la oameni sa fie bagata in seama. De fiecare data cand mergeam la masa la hotel, era un adevarat spectacol. Lumea care trecea pe langa ea mai zambea la ea, iar unii chelneri deja o cunosteau si se jucau cu ea. Si de fiecare data cand plecau, sau cand treceau pe langa ea fara sa o bage in seama, Cristina striga dupa ei. Era teribil de haioasa.
6. S-a speriat de dus. I-am facut baie intr-o piscinuta gonflabila pe care o puneam in cada. Pentru ca era la indemana, am vrut sa o clatim cu dusul, dar micuta s-a speriat foarte tare de el. Baile urmatoare am folosit cana de clatit (adusa de acasa, bineinteles :D).
7. Se ridica in fundulet din orice pozitie. In noaptea marii descoperiri nu a putut sa doarma linistita. Se ridica intruna si adormea in fundulet, sprijinita cu capul de patut. Ziua insa, exersa intruna, aruncandu-se pe spate numai ca sa aiba ocazia sa se mai ridice o data. Si asta se intampla in patul nostru, mare si moale. Ajunsa in Suedia, isi continua antrenamentul. Am lasat-o cum am venit pe jos la joaca, iar in 15 minute micuta s-a dat de doua ori cu capul de parchet. Speram sa se invete minte si sa inceteze, ca, la cum se arunca ea, pe planuri mai dure nu e de glumit.
8. Sperand ca in cele doua saptamani a cam uitat cum e pe acasa, sambata seara am mutat pitica in camera ei. Deocamdata dorm eu cu ea, pentru ca mai mananca noaptea, dar curand o vom lasa singurica. Gata, e fetita mare de acum!
9. I-a aparut un dintisor nou – sus in stanga! Nu stim cand, cum, unde, dar multumim, Ana, pentru ca ne-ai anuntat! Tu ai vazut primul ei dintisor, ii vezi si pe astia noi de la distanta, se pare ca ai ochiul tare bine format pentru asta :))

Impresii

Sunt foarte bucuroasa ca am ales destinatia asta, statiunea si hotelul pentru care am optat. Ne-am bucurat de soare de dimineata pana seara toata perioada si ne-am incarcat bateriile sa facem fata cu succes temperaturilor scazute din Suedia. M-am bucurat si ca am luat la noi tot ce am avut nevoie si nu ne-am bazat pe faptul ca mergem intr-o tara civilizata, unde gasim de toate pentru toti. Desi la plecare parea ca exageram cu bagajele pentru bebe, toate s-au dovedit utile pentru ca in supermarketurile de cartier era o gama foarte redusa de produse pentru bebelusi, iar in cele mari, desi exista de toate, erau doar marci locale si produse total necunoscute noua. Mi-a parut bine ca i-am luat Cristinei borcanele de pranz pentru toata perioada, cateva borcanele de fructe pentru situatii de urgenta (i-am pasat fructe in general) si cereale de Suedia. Am fost surprinsa sa remarc ca prin supermarketurile prin care am fost noi nu exista marca Pampers la fel cum am fost surprinsa cand am observat ca fructele/legumele ecologice lipseau cu desavarsire. Am gasit insa oua eco, iaurt Danone (cah, era singurul pentru copii) facut cu lapte praf, si apa speciala pentru lapte praf (eu am folosit la cereale si i-am dat sa bea).
Ne-am bucurat sa gasim caldura si verdeata in miezul iernii. Cat despre tara, e curata, frumusica, dar oamenii nu pareau asa de civilizati cum te-ai astepta sa gasesti. Poate au multi imigranti, sau poate asa sunt ei.
Doamnele spaniole nu se fac remarcate nici prin silueta si nici prin tinuta. Cred ca e tara in care am vazut cei mai multi obezi, iar haine de adulti urate ca aici, nu cred ca am mai gasit in alta parte. Poate din cauza ca era statiune si oferta era destul de limitata. Eu am cumparat doar pentru Cristina, ca pentru copii aveau hainute dragute. Si oricum, din nefericire am ratat reducerile din Suedia si ne pregatim sa trecem la marimea urmatoare de hainute. Probabil eu o voi imbraca doar in rochite, ca doar de-astea i-am cumparat pentru perioada urmatoare :))
Si, ca amintire (mai mult pentru noi) i-am luat o papusica din Spania si o jucarica-girafa din Gibraltar.
Tot amintire din Spania, toate hainutele piticei au devenit portocalii...de la sucul de portocale/mandarine.
Zborul de 4.5 ore cu bebe a fost mai dificil, dar nu am avut probleme cu ea. La intoarcere erau 8 copii mici in avion! Se pare ca cei mici sunt plimbareti :D.

Excursie in Gibraltar

(post scris in Spania, publicat din Suedia :))
Am venit in vacanta asta fara planuri marete de plimbat sau vizitat, ci doar sa stam, sa ne relaxam si sa ne bucuram de soare si de mare. Asta am si facut pana acum. Zilele trecute ne-am plimbat tot prin statiune, iar marti am fost in vizita intr-o statiune invecinata. Pentru miercuri insa, ne-am rezervat o excursie in Gibraltar. Poate ar fi fost si pacat sa nu ajungem acolo, avand in vedere cat de aproape suntem. A fost o excursie de o zi, am plecat din fata hotelului la 8 si ne-am intors la 18 in acelasi loc. Destul de obositor si pe fuga, dar nici nu aveam prea multe de facut acolo, iar ce era de vazut am vazut: o stanca impunatoare, maimutele vestite – singurele maimute salbatice din Europa, si tarisoara destul de aglomerata si extrem de scumpa, cu doar 30 000 de locuitori, dar care atrage o gramada de turisti. Pentru noi a fost interesant si pot spune ca a meritat osteneala. Pitica insa, a fost mai chinuita. Cu o seara inainte nu am reusit sa o adorm inainte de 12 noaptea, desi am pregatit-o de somn la 9. La 7 dimineata am fost nevoiti sa o trezim insa. Si toate au mers bine si pitica tocmai ce adormise cand autocarul a facut o pauza mai lunga intr-o benzinarie, ca sa nu ajunga prea devreme in celelalte statiuni de unde mai aduna turisti pentru excursie. Cum s-a oprit motorul, s-a trezit si Cristina. Ghinion! Si apoi nu a mai reusit sa atipeasca decat exact cand am ajuns la destinatie si am fost nevoiti sa coboram...bineinteles, trezind-o pe cea mica.
In Gibraltar ne astepta un alt autobuz mai micut cu ghid-sofer care ne-a prezentat toate atractiile zonei, ne-a urcat pe munte, ne-a dus la o pestera si ne-a facut cunostinta cu prietenele lui, maimutele. In acest autobuz, nici vorba sa poata adormi cea mica. SO a tinut-o in ham si a coborat cu ea la toate obiectivele. Spre sfarsit, deja nu mai putea sa isi tina ochii deschisi, adormea atarnata in ham. Partea a doua a excursiei a fost program de voie, plimbare pe strada principala a Gibraltarului (suna funny). Am pus copilul in carut si am plecat la plimbare. Eram convinsi ca o sa adoarma instantaneu, cum ajunge in carut. Noi am mancat ceva rapid si apoi am plecat in cercetare. Cea mica, activa ca de obicei, parca uitase cu desavarsire cat de obosita era. Si toata plimbarea noastra a stat treaza, ca in final, sa adoarma exact cand ne indreptam spre autobuzul mare sa ne intoarcem in Spania. Cand am mutat-o din carut in autobuz s-a trezit, bineinteles, si nu a mai fost chip sa o adormim tot drumul. Era rupta de oboseala micuta, parea ca i se inchid ochii de somn. Si i s-au inchis cu doua minute inainte sa ajungem la hotel, cand am trezit-o din nou cand am mutat-o in carucior. Acasa am schimbat-o, i-am dat papa, iar la 8 seara dormea deja. A recuperat somnul in noaptea aia si in zilele urmatoare, cand am avut grija sa nu mai stea treaza asa de mult timp.

Primele impresii din Spania

Am ajuns cu bine, dupa cum ati aflat deja si ne-am acomodat repejor. Stam la etajul 6 al unui hotel situat mult deasupra nivelului apei, dar nu foarte departe de mare. Avem vedere la apa si asta e tare placut. Chiar daca nu e vreme pentru plaja, e foarte relaxant sa vezi marea din camera.
Luni ne-am ”instalat”: am cerut patut de copil, am facut rearanjari de mobila in camera, ne-am desfacut bagajele si le-am asezat comod si la indemana. Prima noapte am dormit dusi toti trei, de la aproape 11 seara la 10 dimineata. Avem mic dejun si cina la hotel si mancarea e buna si foarte variata. Din nefericire e bufet – mananci cat vrei ce vrei – si asta e o problema pentru noi, care suntem mari pofticiosi.
In prima zi ne-am familiarizat doar cu zona. Stam cam in centrul statiunii Torremolinos si ajungem usor la orice: plaja, centrul cu cafenele, magazine, statia de tren.
Marti am mers la plaja. Nu am facut plaja, ci doar am fost la plimbare de-a lungul apei. A fost amuzant, ca noi ne gandisem sa mergem fix pe langa apa, ne-am descaltat chiar sa bagam picioarele in mare. Numai ca am omis un detaliu: caruciorul nu merge prin nisip. Ne-am multumit deci sa mergem pe strada de langa plaja. E foarte placut sa mergem in maneca scurta pe afara, cand in Suedia inghetam de frig in gecile de iarna. Nici pe aici nu e vreme de balaceala, iar la umbra poate fi chiar racorica, dar pentru noi tot cald e!
Miercuri ne-am plimbat spre partea muntoasa-deluroasa, am iesit din zona turistica sa vedem si adevarata fata a orasului. Am poposit intr-un parc micut dar cochet unde am papat toti trei portocale (cumparate :)) si ne-am bucurat de soare si de iarba verde.
Portocalii sunt plini de portocale iar palmieri sunt peste tot. Nu prea sunt flori multe, dar au foarte multa verdeata. Pe strazi pare curatel si ingrijit, desi nu se prea omoara cu stransul dupa caini. Nu sunt foarte dotati cu lifturi/scari rulante in statiile de tren (a cam facut muschi SO cu caruciorul), au o singura urcare pentru carucioare in tot trenul (daca nu stii asta, ghinion) si lumea nu prea vorbeste engleza, chiar daca e plin de turisti pe aici. Prin oras sunt cladiri noi printre cladiri vechi, balcoane inchise fiecare cum a avut pofta si rufele se atarna la vedere. Pana la urma, tot latini sunt si ei, desi un pic mai evoluati ca noi! Am remarcat ca au multe cladiri albe, vechi, cu aspect de Orient. Orasul pare destul de inghesuit, dar e foarte bine pozitionat: intre mare si munte.
Portocale si mandarine sunt pe toate drumurile, costa cam 1 Eur 2 kg. Ar fi trebuit sa facem o cura de citrice, doar ca nu ne lasa mesele bogate de la hotel. Cristina mananca insa cele mai multe mese de fructe, iar sucul de portocale/mandarine pare ca ii place foarte mult.
Joi am fost la Malaga – orasul unde am aterizat. Ne-am plimbat prin zona turistica si am ajuns putin si pe la magazine. Doar pentru Cristina am gasit ceva dragut de cumparat, noi nu am avut succes.
Nu stiu daca e din cauza de All Inclusive, sau vina o poarta supermarketurile exagerat de aprovizionate (nu am vazut nicaieri atatea feluri de mezeluri sau branzeturi), dar am vazut o gramada de obezi pe aici.
Vineri ne-am plimbat tot pe la noi prin statiune si ne-am intors devreme la hotel pentru ca sa ajungem si la bazin. La hotel exista piscina acoperita la ultimul etaj. Nu e mare, dar merge de facut un pic de miscare. Sunt geamuri de jur-imprejur si se vede marea.
Cristinelul este la fel de cumintica precum o stiti, nu ne face probleme, nu se plange. O tinem pe afara toata ziua, iar noaptea doarme neintoarsa. Imi pare foarte bine ca am luat la noi tot ce avem nevoie pentru ea, ca se pare ca la spanioli nu a ajuns marca Pampers si nici la capitolul “borcanele” nu stau extrem de bine.
E foarte frumos pe aici si ne simtim foarte bine, singura problema e ca...trec prea repede zilele.

In avion

Bine ca au bagat astia Internet in avion ca sa putem sa postam si noi! :)
Desi am inceput sa facem bagajele din timp, am reusit sa terminam cu ele tot pe ultima suta de metri. Si asta pentru ca din nou am fost la limita cu greutatea. Am luat cu noi cam toata casa: mancarica de bebe, blender, caserole, jucarii, haine de bebe cate au incaput si multe alte marunte chestii, care mic cu mic se face mare, au umplut doua bagaje. Desi, pentru noi am luat minimul necesar, ba eu am renuntat si la crema de maini cand depasisem greutatea si am fost nevoita sa revizuiesc bagajul. In fine, la intoarcere scapam de incarcatura (papa bebe) si nu vom mai avea problema asta.
Ne-am trezit cu noaptea-n cap – la 3:30. Am plecat la aeroport cu masina, pe care am lasat-o in parcarea de lunga durata. Probabil o vom gasi inghetata in doua saptamani. Bebelusa s-a comportat exemplar pana acum. Desi la 4 cand ii schimbam pampersul dormea, s-a inviorat rapid pana am ajuns la capitolul “imbracat” si nu a dormit deloc pana am ajuns in avion. Ba, am fost chiar ingrijorata intrucat zborul a fost intarziat cu mai bine de o ora, iar bebelina dadea semne de oboseala. In avion a dormit cam 40-45 de minute dupa ce am decolat. A papat pufuleti si un borcanel mic de fructe in aeroport, pufuleti si un borcanel de mancare in avion, iar acum o tinem intre noi – singurica pe scaun - si se joaca linistita cu jucariile pe care i le-am luat. Va fi cu siguranta foarte obosita azi, dar o sa recupereze repede sper :).
Mai avem cam o ora si jumatate pana la destinatie.
Tineti-ne pumnii sa avem copil cuminte pana la final.
Va pupam si va tinem la curent cu noutatile!

Gata de vacanta!

Azi toata ziua am fost activi, ne-am pregatit de vacanta in Spania. Acum, bagajul este aproape gata, iar maine mai avem de facut curat in urma noastra.
Si Cristinelul e gata de plecare:

Gradinita

Am fost astazi in vizita la o gradinita privata la care am inscris-o pe Cristina si, cum nu e o gradinita “obisnuita”, o sa va povestesc un pic despre ea.
Ideea de baza a gradinitei este sa tina copiii afara de dimineata pana seara. Da! Si ca sa pricepeti ca nu glumesc, programul suna cam asa: copiii se aduc incepand cu 7:30. Parintii le pregatesc cate un sandvis ca pachetel. Cand se strang toti, pleaca in padure. Se joaca acolo si mananca pachetelul pana la ora 11, cand se intorc la gradinita. Se schimba scutecele celor mici (inauntru doar cand e foarte frig) si se mananca de pranz (afara!!!). Dupa masa, copiii se joaca in curtea gradinitei, iar apoi dorm, bineinteles, afara!!! Au saci de dormit si dorm pe jos, intr-un fel de magazie din lemn fara usa, doar 3 pereti si cu lemn pe jos. Cand se trezesc mananca gustarea de dupa-amiaza si se joaca in curtea gradinitei pana la ora 5 dupa-amiaza (cand se termina programul si copiii trebuie recuperati de catre parinti).
Ok, sa clarificam. Si eu am fost la fel de mirata cum presupun ca sunteti voi acum,asa ca am pus intrebari suplimentare. La -20 de grade dorm tot afara! Daca ploua, tot stau in padure de la 7:30 la 11. Ideea e sa fie imbracati corespunzator: salopete si geci grosute, impermeabile, pregatiti oricand sa stea in ploaie sau frig.
Suntem pe locul 8 in coada de asteptare (e o coada separata, ca e gradinita privata). In august vor accepta 5 copii, iar la anul in august inca 5. Teoretic, la anul primim sigur loc, dar daca anul asta 3 copii din fata noastra refuza (se duc la alte gradinite) avem sanse la loc!
Asadar, voi ce parere aveti? Sa o calim? :)

Curs de suedeza

Postul asta nu are legatura directa cu Cristina...dar poate ar vrea sa stie si ea mai tarziu ce facea mama ei in cand era in concediu de maternitate :)).
Nu am avut timp sa va mai povestesc in amanunt ce mai facem noi ca, asa cum v-am zis, m-am apucat de un curs de suedeza. Dureaza doua luni (dintre care doua saptamani sunt plecata in vacanta, hi hi, hi :)) il fac la distanta si daca scap de el se zice ca am suedeza “a doua limba”. Nu e usor, dar merita incercat, daca tot mai am un pic de timp. Asa voi fi si eu mai motivata sa invat/citesc suedeza, ca de cand stau acasa simt ca rugineste si putina suedeza pe care am invatat-o pana acum.
Pana una-alta, fac teme pe care le trimit pe Internet, invat singura ce mi se da si...sa vedem ce-o iesi.
Cursul se incheie cu un examen oral si unul scris (5 ore, auci!) ...dar pana atunci mai am... un pic.
Tineti-mi pumnii! :)
A, si Cristina, fii cuminte, ca mami invata!

9 luni

La multi ani, Cristinelule! De ce cresti, de-aia te faci mai draguta, desi noi nu ne imaginam cum se poate mai draguta de atat :).
Trei sferturi din an e o varsta foarte frumoasa! :)
Sa fii sanatoasa si jucausa, sa iti iasa dintii fara dureri si...sa ai o vacanta de vis! (prima din viata ta)

PS: Cristina va multumeste tuturor pentru urari si ca transmite cate un pupic electronic :)

Cura de slabire?

Dupa ultima vizita la BVC, bebelina a cam refuzat mancarea la pranz. Am crezut ca a inceput vreo cura de slabire, pana cand mi-am dat seama ca nu ii place fasolea teci. Era nou introdusa in mancarea ei si ce-i drept, tecile erau un pic atoase. Cand am renuntat la fasole, toate au revenit la normal. Ieri si azi a fost din nou mofturoasa, si de data asta nu am mai elucidat misterul...cine stie, poate chiar e la cura fata noastra!

71

Am fost azi la BVC sa masuram si cantarim Cristinelul. Ca si data trecuta micuta a avut grija sa nu umple niciun pampers in ultimele 24 de ore inainte de eveniment, cum zice SO, vrea sa dea bine la cantar.
Asadar, numerele sunt dupa cum urmeaza: 9.380 kg si 71 cm lungime. Capul nu l-a mai masurat ca deh...asa scria “la carte”, adica in grila lor la 9 luni nu se masoara capul. Oricum, nu a crescut prea tare ca inca ii mai vin caciulitele :).
La greutate si lungime e in grafic.

Seara am lasat-o cu SO si eu am dat o fuga la scoala, pentru ca m-am inscris la un curs de suedeza la distanta, dar trebuia sa fiu prezenta la ora de introducere. Mi se pare foarte ciudat sa merg pe afara fara carucior...simt ca imi lipseste ceva, ca am uitat ceva acasa.

Dupa baita am lasat-o iar cu SO ca sa imi fac si eu o baita (cam de 15 minute). Am gasit-o plangand in gura mare, cu lacrimi si suspine. Meseria de “adormitoare oficiala” – cum o numeste SO – are si dezavantajele ei: nu prea poti sa faci altceva pana nu iti indeplinesti misiunea.
Piticei ii iese un dintisor de sus, speram sa nu o chinuie prea tare. Roade tot si zona e deja alba!

De maine incep sa invat, printre picaturi, in functie de cat ma lasa micuta. Daca o sa fac pauza la “povesti”, sa stiti de ce :).

Alandala

Zilele de duminica sunt foarte frumoase, dar parca trec mai repede ca celelalte zile. Pentru noi, care obisnuim sa ne trezim tarziu, duminicile trec extrem de iute. Si, daca “cine se trezeste de dimineata departe ajunge”, ar trebui sa existe si opusul, pentru noi. Ne-am trezit intr-adevar destul de tarziu, nu de alta, dar ne plangea copilul de foame si de plictiseala. Dupa indeplinirea indatoririlor parintesti, am scos puiul la plimbare in cele -2 grade de afara. Si, cu ocazia asta, am mers si noi la cumparaturi in Vällingby, ca au dat reducerile navala si pe aici. Am fost mai intai sa ne facem aprovizionarea cu alimente pentru excursie – pentru bebe, iar apoi am colindat cateva magazine cu hainute pentru noi – ca prea numai hainute pentru bebelina am vazut in ultima vreme! Eu m-am ales cu incaltari, SO saracul nu a gasit marimea lui si si-a inecat amarul intr-un tricou si un fes tehnic. I-am luat si Cristinei un polaras windproof pentru mai la vara-toamna, cand s-o duce la gradinita. Astept reducerile si la magazinele cu hainute de copii, desi am un sentiment ca le vom rata din cauza plecarii in vacanta.
Dupa-amiaza au venit niste amici (tot cei de la Craciun/Revelion), am facut un gratar cu carnati si mici, la care am atasat o mamaliguta, varza calita cu bacon preparata cu o seara inainte, piftia cu care au venit ei, niste bericica si cidru si multa voie buna :).
Toate bune si frumoase, doar ca am cam dat peste cap programul Cristinei care, desi nu dormise decat putintel pe afara, nu a reusit sa inchida un ochi cu atata lume noua pe la noi. Am incercat sa o adorm si in patutul ei, doar noi doua, dar degeaba. Auzea galagie si nu ii ardea deloc de somn. A adormit abia cand au plecat musafirii, iar in felul asta am mutat baita mai tarziu si somnul ei de noapte si mai tarziu. Maine trebuie sa revenim la programul normal.
Rostogoliri pe parchet – asta e ultima moda la bebelusa noastra. Si deocamdata o tine ocupata bucati bune de timp.
Azi a inceput sa zica si ”ta-ta-ta-ta”. SO e in culmea fericirii.
A adormit destul de greu si am fost nevoita sa o las singurica sa se linisteasca, pentru ca prezenta mea nu facea decat sa o agite. Degeaba ma faceam eu ca dorm, ca ea avea chef de joaca si venea si imi indesa suzetica ei in gura si radea in hohote. Asa e cand ai mai multe suzetele in patut, mai dai si la altii :)).
Maine avem programare la masurat si cantarit – stati incordati ca venim cu noutati :).

Sambata si sarbatoare

La multi ani tuturor Ionilor si Ioanelor! (ca avem cativa :)) Sa ne traiti si sa fiti sanatosi si voiosi tot timpul!
Am reusit aseara sa strangem toate podoabele de Craciun. Am scos si bradutul din casa si parca s-a mai facut loc de joaca :). Ne-am grabit un pic cu stransul, pentru ca peste o saptamana plecam in vacanta, iar bradutul oricum era decedat...ii cadeau acele stand, iar pana l-am despodobit, a ramas chel de tot. Asadar, am scapat si noi de ace de brad (sau ce specie de conifer o fi fost) din casa!
Azi erau -4 grade afara si ne-am gandit ca ar fi mai comod (pentru noi) sa mergem la Outlet, sa mai intram din cand in cand in cate un magazin sa ne incalzim. Micuta nu a dormit prea mult la plimbarica, dar a adormit in drum spre casa. Si, desi ii depasisem demult ora de masa, nu a papat prea bine. Este trecuta pe mancare nepasata, sau mai precis doar maruntita cu furculita si nu prea ii place. A papat pentru prima data nap – poate nici asta nu i-o fi placut. In orice caz, a mancat destul de putin.
Ieri i-am adus premergatorul in casa (il aveam in beci), i l-am pregatit si cred ca azi ii facem proba. Nu intentionam sa o lasam prea mult in el, dar suntem curiosi sa vedem cum reactioneaza. Dupa ce am citit parerea doctorului Spock despre premergator, nu prea vreau sa o las mai deloc in el. Dar sunt totusi curioasa daca ei i se pare interesant.
Am lasat-o sa doarma dupa ce a mancat, iar acum e la capitolul ”joaca”.
Pare ca devine din ce in ce mai smechera.Stie sa ne impinga cand nu vrea sa fie pupata si stie sa planga/maraie cand vrea ceva. Nu merge in picioare, nu merge de-a busilea, dar se deplaseaza. Prin rasuciri, rotiri, impins in spate, cum-cum ea ajunge intotdeauna unde vrea.
Ii plac cablurile mult de tot - le roade si baga deja degetelele in prize. Cum zice SO: inginer se face! :)

Somn de dupa-amiaza in patut

Azi ne-am trezit devreme. Cristinelul a fost plangacios de dimineata si nu a mai vrut sa stea in patut nici macar sa se joace. Cred ca a fost din cauza nasucului infundat. Ii pun aproape in fiecare seara ser in nasuc si se mai curata. Aseara am uitat si mi-am dat seama prea tarziu, iar de dimineata micuta respira foarte greu. La ora 9 eram amandoua in picioare – sau eu in picioare si ea in fundulet :). Si asa ne-am inceput ziua: schimbat, papat, jucat putin, plimbat. Am ajuns acasa si a papat pranzul, iar apoi am dus-o la somnic in dormitor. Tot incerc eu sa ii fac program de dormit in patut si, am profitat de faptul ca era obosita - a dormit foarte putin in carucior la plimbare – si am culcat-o in patut. Ce-i drept, am stat langa ea tot timpul, pentru situatii de criza – pierderea suzetei. Daca o pierde si plange mai mult, se trezeste. Am tras draperiile si s-a facut intuneric in camera ca noaptea, iar piticuta a dormit doua ore legate. Cred ca e record :).

A inceput sa se ridice in genunchi. Se sprijina in maini de marginea caditei, de chiuveta sau de spatarul de la scaun la baie, sau de jucaria cu elefantul cand se joaca pe jos si se ridica. Si e foarte incantat de aceasta descoperire.
De curand, riposteaza cu tipete si plansete cand ii luam ceva ce ii place si cu care se joaca. Au inceput situatiile pe care trebuie sa le tratam cu delicatete, sa nu frustram copilul :).
De la o vreme maraie inainte sa adoarma (isi canta zicem noi). E tare simpatica. Odata iesisem cu ea afara si era imbracata in salopeta rosie de fas. Si obisnuiesc sa termin imbracarea copilului afara (gen sa ii pun botoseii), ca sa nu transpire inauntru, imbracata gros fiind. Si eu ii puneam botoseii (au arici si capse cu care se prind de salopeta, sa nu se piarda) si ea maraia, maraia, cu suzetica in gurita. Si pana am terminat eu cu imbracatul adormise deja :).
Aplicand tehnica folosita pentru Miruna, i-am pus si noi trei suzetele in pat cand doarme, cu gandul sa gaseasca una la nevoie si sa adoarma singura la loc. Distractia e inainte de somn, cand tine una in gurita si doua in maini si le schimba intruna, de parca alea din maini sunt mai bune. Si nu se decide pe care o vrea, o scuipa mereu pe care o are deja in gurita si baga alta, sau chiar doua deodata.
Zilele astea i-am dat si piersica, pentru ca in sfarsit au aparut in supermarket. Azi a primit pufuleti, covrigel, banana si portocala sa manance singurica. In afara de dezastrul din jur, se descurca foarte bine deocamdata. Este foarte amuzanta cand, dupa ce molfaie pufuletul devine lipicios si o supara foarte tare ca nu poate sa mai scape de el. I se lipeste pe manute, pe fata, pe hainute.
Acum i-am facut baita si a adormit la masa de laptic. Doarme ca un ursulet, bineinteles cu o manuta si un piciorus la noi in pat :).

La joaca

Azi am avut program special: am mers cu Cristinica la un loc de joaca “oficial”. Seara, a trecut SO sa ne ia si apoi am mers si pe la amicii cu care am fost la joaca. Am mancat la ei carnati adusi din tara, ca tot le-am simtit noi lipsa de Craciun. Ne-am facut pofta! Cristinica a tras un pui de somn in drum spre ei si un pic acolo, iar apoi a primit si ea cina si s-a mai jucat un pic.
Urmeaza baita si...somn!!!
Cristina la joaca:

Mijlocul saptamanii

Aseara incepuse sa ninga cu fulgi mari si desi dar, cu 1 grad afara putina zapada care a reusit sa se depuna nu a avut nicio sansa. Pana dimineata era topita toata. Azi a fost o zi ploioasa, cu aspect tomnatic. Dar de mult nu ne mai sperie pe noi cateva picaturi de apa! Am iesit ca de obicei la plimbare pe la pranz si, tot ca de obicei piticuta a tras un pui de somn in carut. Cand ne intoarcem din vacanta vom incerca sa ii facem program mai ”de gradinita” Cristinei, cu trezit de dimineata, mancat la ore fixe si dormit la ore fixe. Deocamdata o mai lasam asa, cu toate ”la cerere” :).
Micul dejun: mar cu sharon pasate, cu o lingurita de branzica si suc de portocale alaturi.
La pranz i-am facut piure de cartofi cu conopida, dovlecel si porumb, servit cu carnita de vita. I-am dat mai multa conopida si am introdus porumbul (a mai mancat ea la un moment dat dintr-un borcanel cumparat, dar nu se pune). A papat tot cu mare pofta. La desert a primit un borcanel mic de mere cu mango (care ii place foarte mult).
Nu prea bea apa, nici nu ne-am straduit foarte tare sa ii dam, dar de cate ori am incercat-o nu a baut. Ii fac mai nou suc de portocala la micul dejun si il bea fara sa respire. Canita de la Ikea are mai mult succes decat cea Nuk.
Duminica, pe 1, am schimbat si cadita. Incepea sa stea cu piciorusele pe afara in cea veche. In cea noua are mult mai mult spatiu, dar nu mai are suport la spate. O sa ii simtim lipsa la baita pe cap, probabil. Avantajul la cea noua este ca are micuta mai mult loc pentru jucarii.
Este clar: ii place tricoul lui SO cu Marilyn Manson. De cate ori il vede rade la el si trage de mutrele oamenilor. A zis SO ca i-l da ei cand va fi mare :).
Schimbarea pampersului devine o provocare din ce in ce mai mare pentru mine. Se suceste pe toate partile, se intinde dupa orice i se pare ei interesant si numai intr-un loc nu sta.
Maine incercam sa mergem intr-un centru de joaca sa mai ”diversificam” si activitatile, nu numai mancarea :).

Ultimele zile ale anului 2011

Dragii nostri, am trecut intr-un nou an, Cristinica a sarbatorit primul Revelion din viata ei iar noi primul Revelion in 3 :).
Pentru ca am fost foarte ametita si fara prea mult chef de scris in ultima vreme, va urez acum La multi ani! si un An Nou cu sanatate si bucurii! Si, sa nu uit din nou, multumim Mosilor, care au fost foarte darnici cu noi anul asta si ne-au rasfatat cu fel de fel de cadouri care mai de care mai frumoase. Va pupam!
Despre Craciun v-am mai zis cate ceva la un moment dat. Perioada dintre Craciun si Revelion a trecut cu repeziciune si nici nu imi mai amintesc ce am facut. In mare, am avut un program lejer tot concediul lui SO: ne trezeam pe la 12-13, papa pitica, papam si noi, ieseam la plimbare si deja era intuneric. Baita o faceam pe la 22, iar Cristina adormea pana in 12 noaptea.
Am tot fost amenintati cu zapada. Toata lumea era pregatita pentru un Revelion alb. Nu a fost sa fie! Eu chiar am cumparat zambile roz in ghiveci si am avut o mireasma de primavara in living toata perioada sarbatorilor. Doar pe 31 decembrie a fost mai frigulet, noaptea chiar -9 grade, in rest temperaturile oscileaza in jurul valorii de 0 grade, ceea ce e placut, mai ales pentru cei care ies zilnic la plimbare pe afara :).
Revelionul l-am sarbatorit tot cu amicii cu care ne-am intalnit de Craciun. Am reusit sa adormim fetitele pe la 23:30, la fix cat sa avem timp sa iesim pe balcon sa vedem artificiile si sa ciocnim un pahar de sampanie. Imi pare rau ca nu am reusit sa filmam artificiile de la 12, pentru ca a fost o nebunie, vazute de la etajul 3 explodau in toate directiile, toate culorile si formele de artificii. Nu degeaba inainte de Revelion toate supermarketurile vindeau artificii de toate dimensiunile si preturile (pana la peste 1000 de coroane) si chiar aveau case speciale pentru artificii. Noi ne-am luat doar din cele de tinut in mana (hi hi hi), o sa le vedeti in poze :D.

Despre Cristina acum...
Ce mai face nou?
Pai stie sa baraie cu buzele si pare ca e foarte distractiv :).
Cand ii place ceva face "he he".
A papat primul pufulet din viata ei si a fost incantata.
A invatat sa se ridice in fundulet in leagan si luni, dupa descoperire, nici nu a putut dormi in leagan din cauza asta...se ridica si in somn :D
Stie sa bata din palme si ii place tare mult.

Ce a mai papat?
- cartof dulce (delicios, il fac piure si are mereu succes)
- sharon (un fruct care arata ca o rosie, dar are culoare portocalie si gust de dovleac copt)
- nectarina (am fost in culmea fericirii cand am gasit in supermarket si erau si bine coapte, perfecte pentru pitica. I-am dat in combinatie cu mar, banana sau mango)
- mazare verde (nu cred ca i-a placut in mod special, dar nu a refuzat-o categoric. I-am facut piure de cartofi cu mazare si l-a acceptat)
- conopida (in sfarsit! I-am introdus-o in piureul de legume – cartof, morcov, pastarnac – si i-a placut)

Urmeaza sa introducem napul, ficatelul si fasolea verde, iar mai apoi lintea, afinele si nautul.
Mai asteptam idei de la voi daca aveti, cu ce sa ii mai dam sa pape. Eu ma straduiesc sa ii dau sa guste din toate, ca mai tarziu le accepta mai greu.
Daca pentru multi diversificarea este dificila, pentru noi greul cred ca acum incepe: la introducerea alimentelor mai putin pasate. Nu le suporta. Se stramba cum stie ea mai bine. Unul din alimentele care nu prea o mai incanta este branzica. O sa facem o pauza sau cel putin vom micsora cantitatea sa vedem daca nemultumirea persista.
A fost tare amuzanta cand am fost la plimbare in a treia zi de Craciun. Am mers mult si bine pe afara, timp in care micuta a dormit, iar cand a venit ora mesei ne-am dus in salonul special amenajat pentru alaptat, schimbat si dat papa la bebelusi din magazinul Åhlens din centru. Eram pregatita cu un borcanel de orez cu pui cumparat de curand. Era pentru copii de 8 luni si mancarea nu era prea bine pasata, sau in orice caz, nu orezul. Nu am vazut asemenea strambaturi la micuta in viata mea. Cred ca nici la lamaie nu ar face asemenea mutrite. A fost teribil de dulce. Am incercat-o de cateva ori, fara niciun succes, iar apoi am trecut la planul de rezerva – un borcanel de fructe – in timp ce SO a dat fuga la supermarket si i-a cumparat puiului un borcanel de papa pentru bebelusi de 6 luni, deci mancare bine pasata :).
Intre timp, ne revenim dupa sarbatori, ne pregatim de excursie si asteptam cu emotie anuntarea nominalizarilor pentru premiul Oscar (pe 24 ianuarie).
SO a inceput serviciul azi, iar eu mi-am reluat programul standard.
Micuta a fost mai plangacioasa zilele astea, iau eu cred ca o chinuie un dintisor, desi nu sunt semne vizibile. Se trezeste noaptea tipand, roade suzetelele pe toate partile si isi tot freaca gingia de sus cu degetelul. Speram sa scape repede...