Alandala

Zilele de duminica sunt foarte frumoase, dar parca trec mai repede ca celelalte zile. Pentru noi, care obisnuim sa ne trezim tarziu, duminicile trec extrem de iute. Si, daca “cine se trezeste de dimineata departe ajunge”, ar trebui sa existe si opusul, pentru noi. Ne-am trezit intr-adevar destul de tarziu, nu de alta, dar ne plangea copilul de foame si de plictiseala. Dupa indeplinirea indatoririlor parintesti, am scos puiul la plimbare in cele -2 grade de afara. Si, cu ocazia asta, am mers si noi la cumparaturi in Vällingby, ca au dat reducerile navala si pe aici. Am fost mai intai sa ne facem aprovizionarea cu alimente pentru excursie – pentru bebe, iar apoi am colindat cateva magazine cu hainute pentru noi – ca prea numai hainute pentru bebelina am vazut in ultima vreme! Eu m-am ales cu incaltari, SO saracul nu a gasit marimea lui si si-a inecat amarul intr-un tricou si un fes tehnic. I-am luat si Cristinei un polaras windproof pentru mai la vara-toamna, cand s-o duce la gradinita. Astept reducerile si la magazinele cu hainute de copii, desi am un sentiment ca le vom rata din cauza plecarii in vacanta.
Dupa-amiaza au venit niste amici (tot cei de la Craciun/Revelion), am facut un gratar cu carnati si mici, la care am atasat o mamaliguta, varza calita cu bacon preparata cu o seara inainte, piftia cu care au venit ei, niste bericica si cidru si multa voie buna :).
Toate bune si frumoase, doar ca am cam dat peste cap programul Cristinei care, desi nu dormise decat putintel pe afara, nu a reusit sa inchida un ochi cu atata lume noua pe la noi. Am incercat sa o adorm si in patutul ei, doar noi doua, dar degeaba. Auzea galagie si nu ii ardea deloc de somn. A adormit abia cand au plecat musafirii, iar in felul asta am mutat baita mai tarziu si somnul ei de noapte si mai tarziu. Maine trebuie sa revenim la programul normal.
Rostogoliri pe parchet – asta e ultima moda la bebelusa noastra. Si deocamdata o tine ocupata bucati bune de timp.
Azi a inceput sa zica si ”ta-ta-ta-ta”. SO e in culmea fericirii.
A adormit destul de greu si am fost nevoita sa o las singurica sa se linisteasca, pentru ca prezenta mea nu facea decat sa o agite. Degeaba ma faceam eu ca dorm, ca ea avea chef de joaca si venea si imi indesa suzetica ei in gura si radea in hohote. Asa e cand ai mai multe suzetele in patut, mai dai si la altii :)).
Maine avem programare la masurat si cantarit – stati incordati ca venim cu noutati :).