Un bebe un pic suparat

Ziua de azi a inceput cat se poate de bine. Desi bebe nu a mai dormit dupa masa de 7, ne-am plimbat prin casa, ne-am uitat pe geam, in orice caz nu a fost plangacioasa. Apoi la 10 a papat din nou si dupa aceea a tras un pui de somn pana aproape de masa urmatoare.
Pe la 14 am plecat la plimbarica spre Vällingby cu copilul cu ochii mari cat cepele, ca doar nu aveam pretentia sa mai doarma micuta... Oricum, pe drum a mai atipit putin si timpul cat a stat treaza a fost foarte atenta la drum. La intoarcere a papat iar si dupa aceea parea dornica sa stea in patut sa se uite la vacutele cantatoare. Tristetea a fost cand pe la 17 a apucat-o durerile de burtica. Si oricat am incercat eu sa o calmez, cu suzetica, masaj, tinut in brate, am apelat si la domnul termometru chiar, nu am reusit sa o linistesc pe micuta. Asa ca, dupa ce a venit SO acasa, am intrat la baita. Micutei ii place foarte mult in apa si in seara asta i-am pus si apa mai calduta sa ii mai atenueze durerile de burtica. Dupa baita a papat si s-a linistit iar apoi a fost pusa la somnic.
Acum este cumintica. Si imi permit sa afirm din nou cu mandrie ca bebelusul nostru nu plange fara motiv! Iar motivele incepem sa le traducem din ce in ce mai bine: foame sau somn, Pampers ud sau durere de burtica, a cazut suzetica sau vrea sa fie plimbata prin casa, iar uneori pur si simplu are nevoie de afectiune si vrea sa fie tinuta in brate, sa ne simta aproape - in orice caz, un motiv exista!