”...Iar ziua a saptea este pentru odihna: sa nu faci in
acea zi nici un lucru”. Si asa
am facut. Sau n-am facut. Sau...oricum, am lenevit. Ne-am trezit nu prea
tarziu, ca ne-au dat trezirea devreme desteptatoarele noastre, dar pana ne-am
invrednicit sa ne urnim din casa, soarele era deja cam de trei suliti pe cer. Si unde sa mai plecam noi asa tarziu, cand nu prea era zi de plaja… la
animalele de la mini-ferma din apropiere. Am luat carucioarele, bagajul uman si material si am plecat pe langa
gradini, spre destinatia aleasa. E un loc foarte
frumos pentru copii si nu numai. Nu au prea multe animale, dar e liniste si au
locuri de joaca bine dotate.
Ne-am bucurat cu totii de ele:
Sara a dormit, a papat, s-a bucurat de vederea unui loc nou.
Aici se pot lasa animalelor suzetelele celor care nu mai au nevoie de
ele:
Seara, nimic special. Am gatit in viteza o supa crema de fenicul (in premiera) - un esec total, doar mie mi-a placut, desi am avut grija sa adaug in ea la sfarsit si carnita de pui, pentru "vegetarienii" mei. Am culcat fetele si ne-am pregatit pentru o noua saptamana...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu