Am facut azi timp record de la gradinita pana acasa. Am stat si am mangaiat fiecare frunza, pietricica si betisor, ne-am uitat in toate lazile cu pietris pentru iarna, am admirat catei, pisici si pasarele, ne-am urcat pe calutii de langa Ica samd. Cand ajunsesem in fata la Ica, ne-am intalnit cu vecina de vis-a-vis, care intra sa isi faca aprovizionarea. Noi ne-am continuat drumul in acelasi ritm, am inchis toate portile care ne-au aparut in cale, am cautat melci si urzici si am descoperit cateva ghinde. Cand a trecut vecina cu doua sacose pline de cumparaturi, de-abia traversasem strada de la Ica. Probabil pana am ajuns noi acasa a facut si mancarea. Am mers mai departe cu viteza melcului, dar nu aveam nicio graba, SO s-a scolit azi si a venit tarziu acasa, mancare aveam, Sara era in ham si nu vocifera, iar vremea era frumoasa (vanticel, dar destul de cald, 17-18 grade).
In rest, acasa nu am facut nimic palpitant. De fapt, am realizat ca, desi tot timpul sunt intr-o alergatura, nu se observa ca fac ceva. Programul zilnic include: cumparaturi, gatit, strans vase din masina (cateodata si doua masini pe zi), spalat rufe (nu chiar zilnic, vreo 4 masini pe saptamana) si o continua ordine si curatenie care nu se mentin deloc. La sfarsitul zilei, toate sunt ca in seara precedenta.
V-am zis ce ma enerveaza cel mai tare? Am intocmit o mica lista, pe care o pot completa, ca sigur am uitat multe:
- cei care trantesc cosul de cumparaturi langa caruciorul cu copilul adormit
- masinile care claxoneaza
- cei ce tipa langa carucior
- cand vine posta si eu ii fac poze dormind piticei(eventual mai si suna la usa)
- motocicletele zgomotoase
- cersetorii care zdrangane monedele in pahare (cred ca asta ma enerveaza cel mai tare)
Sunt trei cersetoare in Vällingby: doua sus, la iesirea de la Hemköp si una jos, la iesirea de la Coop (sa nu rateze nimic). Zambesc intruna cand ma vad, mai ales ca au impresia ca astia cu copii mici sunt mai usor de induplecat. Azi m-a si salutat: "Hej, hej! Taxa mica! (zambet larg). Hej då mama!". Incerc sa nu vorbesc pe langa ele, ca sa nu afle ca "sunt de-a lor" (pe asta am auzit-o de la niste tigani care cerseau pe o plaja. Cand au dat de un roman, una din satra s-a fastacit toata, a pus mana la gura emotionata, spunandu-i colegei: "Asta e de-al nostru!". Nu, domnul in cauza nu era deloc de-al lor!)
La Ica s-a pripasit o alta cersetoare. O vad de cateva zile intruna acolo desculta si cu o punga mare Desigual in spate. Ieri a venit un nene si i-a dat o pereche de adidasi nou-nouti. Azi tot desculta era. Vad oameni milosi care ii dau banuti - chiar mai multicei, bancnote. Bancnotele le baga in san, nu le tine in pahar. In pahar stau vreo 5-7 monede - eventual de o coroana - care zdrangane bine. Nu cred ca vor disparea prea curand din zona.
Am deviat de la subiect... Am si niste poze de azi (cu subiectul nostru):
Si de ieri, pregatita de mers la gradi sa o luam pe surioara:
La baita:
Si cofetareasa noastra:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu