Astia mici sunt
tare dragalasi: cu falcultele lor umflate, cu mutritele haioase, zambetele si
strambaturile, chiar si cu plansul lor neajutorat. Sunt mandra ca reusesc sa
deslusesc din ce in ce mai bine plansul piticei, caci intr-un fel suna plansul de ”am facut caca, schimba-ma!” (nu
ii place sa stea deloc cu scutecul murdar), in alt fel e maraiala de
plictiseala, cand vrea sa fie luata in brate si plimbata, sau oricum, bagata in
seama, altfel suna plansul de oboseala si, cel mai violent, bineinteles, e
plansul de foame. Si imi plac tare mult pumnisorii ei pe care ii tine asa des stransi, caci papa cu pumnii stransi, face caca cu pumnii stransi, la
baie sta tot cu pumnii stransi si uneori ii tine stransi si in somn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu