Poate ca cel mai important eveniment din perioada
asta ar fi fost aparitia dintisorului nr 4, cel de sus, mijloc-stanga - asta se
intampla cam luni (atunci l-am remarcat). Doar ca tot luni a inceput sa stea tot mai
mult in picioare si sa mearga tot mai des. Cativa pasi aici, cativa pasi colea,
un pic mai mult, si mai mult, iar toata saptamana a exersat in continuu. Acum
merge bine, din dormitor pana in bucatarie, de pe balcon in dormitor, tot
timpul inainte si inapoi. E teribil de scumpa, are un mers bebelusesc – complet
nesigur si dezordonat – imi sta inima in loc la fiecare pas, caci pare ca poate cadea in
orice moment. De cazaturi multe nu a avut parte si nu a reusit sa se loveasca prea tare inca. Mai cade in fundulet, dar cred ca atenueaza pampersul
destul de bine, iar cazaturile in fata le bareaza cu manutele. Cel mai amuzant e cand alearga dezordonat, razand in hohote.
Uneori, cand oboseste mai cere mana sa se sustina. Si inca mai alearga tinuta
de ambele manute – cum le prinde, cu capul inainte incepe alergatura, insotita
de strigate indiene.
Cristina
dimineata, dupa o noapte de dormit cu mine si cu Sara in camera:
”Ce
putin zgomot a facut!” (vorbea de Sara, cand s-a trezit)
“Eu am auzit un part azi-noapte. Nu era de la mine, de la Sara era.”
In alta zi:
”Sara miroase a
inghetata si a tort amestecat.”
”Mmm, ce frumos, eu am pus nasul pe ea si miroase a roz!” (despre
o floare)
Ii zic Sarei sa
imi dea un pup – cu gura deschisa isi infige toti dintisorii in barbia mea.
Dupa o runda de ”alergat”
vine si se catara pe mine (eu stand in genunchi) pana reuseste sa se
cuibareasca la pieptul meu.
Si dragalaseniile pot continua la nesfarsit.
Fetele se joaca
frumos impreuna, acum ca Sara stie sa faca atat de multe. Cristina ma ajuta sa
ii dau siropelul Sarei. I-l dau cu seringuta, amestecat cu dulceata de zmeura
si dintr-o alta seringuta ii dau apa. Apa i-o da Cristina in general si Sara
s-a obisnuit cu asta. Imi ia seringuta cu apa din mana si i-o intinde
Cristinei.
O mai rog pe Cristina din cand in cand sa stea cateva minute
cu Sara. Sta, desigur, dar cum le las impreuna incepe sa ma strige pe acelasi
ton pe care l-ar folosi si daca ar arde casa, probabil: “Mami, uite, uite! Sara
sta in picioare! Uite, uite, face pasi singura! Uite, uite, mami, sta cu capul
pe saltea! Uite, uite, uita-te la Sara!”
Sara imita tot ce face Cristina. Canta Cristina “na, na, na”, se aude si Sara
imediat ”nanana”. Isi pune Cristina o jucarie la gura face si Sara la fel. Se invarteste Cristina, incearca si Sara. Merge Cristina in cercuri, Sara dupa ea. A invata chiar sa se urce pe inaltatorul Cristinei - la inceput statea in genunchi, cand l-a gasit langa usa de la balcon s-a urcat pe el in picioare - ca asa a vazut-o ea pe Cristina. Si
multe altele.
Vineri seara tot zicea "tita, tita". Am crezut ca poate e din suedeza "titta" (uite), cu gandul ca l-o fi auzit la Junibacken la joaca. Mi-am dat seama mai tarziu ce era de fapt: ceasul. I-am tot aratat ceasul si i-am zis ca face "tic-tac".
Am descoperit saptamana asta un mic loc de joaca in
Vällingby. E nou si e perfect pentru pitici ca Sara. Nu are jucarii, doar niste
movilite, un stalp, si alte mici
prostioare, nu cred ca are mai mult de 25 de metri patrati, amenajat intr-un
coltisor. A mers acolo de doua ori cu Sara si a fost incantata. Plus ca e un
loc bun de socializare – tot copii de varsta ei vin acolo, pentru cei mai mari
e probabil plictisitor, iar cei mai mici nu au ce face acolo.
Week-end-ul asta a fost mare sarbatoare – Midsommar –
mijlocul verii (cea mai mare sarbatoare a suedezilor). Din nefericire a plouat
intruna si nu am putut iesi sa sarbatorim cu picnic si dans traditional in
jurul batului. Vineri am fost asadar
la joaca la Pippi – macar Cristina sa se distreze. A fost amuzant si pentru
Sara, care e foarte atrasa de toate toboganele si locurile de joaca frumos
colorate.
Ieri (sambata) am
mers la plimbare in jurul lacului din cartier. SO i-a facut Cristinei o
coronita de flori, iar noi am cules flori si am facut un buchet frumos de pus
in vaza.
Cateva poze:
De la baita:
La joaca:
De sambata, de la lac:
Buchetul nostru de flori:
Mandria mea (leusteanul plantat saptamana trecuta s-a prins!):
Pufa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu