Asa cum va
povesteam ieri, am inceput sa ne facem un obicei: ne trezim dis-de-dimineata,
ne jucam, papam si, cand nu mai avem stare, iesim afara, unde pitica adoarme
imediat. Imi programez ca plimbarea sa nu dureze mai mult de o ora, dar si asa,
Sara se trezeste dupa o jumatate de ora si in cealalta jumatate are timp sa se
plictiseasca si sa vocifereze. Incep sa cred ca tristetea ei poate fi si de la dintisori, pentru ca uneori roade suzeta cu forta, alteori nu o
suporta in gurita. Oricare ar fi cauza, trebuie sa ajungem degraba acasa. In
casa porneste la joaca de cum ii dau salopeta jos – o mai las o vreme in
strampisori si puloveras, ca sa nu se supere prea tare ca o deranjez cand are
mai mult chef de joaca.
Aproape de 14 ii
dau pranzul (daca mi se pare ca ii e foame, mai primeste o gustare pe la 12),
iar apoi mai doarme putin – cam o jumatate de ora. Asta e timpul meu, ca nu
prea pot sa fac nimic. Cum zicea SO: ”Sara plange de o aude tot blocul
si Cristina doarme neintoarsa. Cand
Cristina vorbeste in soapta Sara se trezeste si din cel mai profund somn.” Asadar,
nu prea am voie sa scot vreun sunet, ca se trezeste imediat pitica. Asa
ca, fac si eu ce pot: stau pe net, copiez poze, mai scriu pe blog. Cam asa imi petrec eu timpul meu. Iar cand
se trezeste – nu doarme niciodata mai mult de o jumatate de ora, ne imbracam si
plecam sa o luam pe Cristina de la gradi.
Pozele de azi:
De jumperoo e mai interesata cand sta cub el, decat in el:
A invatat de la Cristina sa se joace cu draperia:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu