Update

O sa va relatez pe scurt ultimele intamplari.

Saptamana trecuta, joi si vineri am stat cu pitica acasa. A fost mai mult o alarma falsa de febra, joi de dimineata avea 38.3 si ne-am gandit sa nu o ducem la gradinita, ca in cazul in care ii creste nu ar observa probabil nimeni – mai ales la cat de vioaie e ea cand are febra. Eu ajunsesem deja la serviciu cand a trezit-o SO de dimineata, m-am intors si am stat cu ea acasa. Am sunat la gradinita sa ii anunt si mi-au trantit direct: ”Aa, pai daca are febra inseamna ca nu vine nici maine!”. Am inghitit si i-am raspuns ca nu o sa mearga nici vineri la gradi, pentru ca asa e regula, se merge la gradi doar dupa o zi (24 de ore) fara febra. Si asa am stat eu cu pitica joi si vineri acasa, cu un pic de febra joi de dimineata si un pic joi seara. Atat. Vineri am fost sa sarbatorim un Mihai, iar sambata am mers la muzeul Junibacken. Este mai mult un loc de joaca pentru copii, muzeul fiind facut dupa operele marei scriitoare suedeze de literatura pentru copii, Astrid Lindgren. Este absolut superb conceput, o gramada de casute si chestiute pentru cei mici. Cristinelul s-a tinut bine pana tarzior, iar cand a ajuns in carucior a adormit instantaneu. E un pic piperat la pret, dar eu as vrea sa mai ajungem o data pana la sfarsitul anului. Nu de alta, dar nu a apucat copilul sa se joace cu tot ce e acolo! :)

Duminica a fost ziua tatilor (La multi ani cu intarziere!). Noi l-am sarbatorit pe SO cu un minitortulet nedemn de poza, dar gustos si a primit si cadou de la Cris, un tricou pe care scrie ”Probably the best dad  in the world”, speram ca il veti vedea imbracat in el. (pentru curiosi, in Suedia ziua tatilor este in a doua duminica din noiembrie).

Luni a implinit Cristinelul 1 an si 7 lunisoare. Tinem socoteala, dar nu mai facem torturi, ca ar trebui sa ii dam si ei si inca e la regim fara dulciuri (exceptand clatitele de joi de la gradi).

A mai plans dupa tatuaj de cateva ori pana l-a uitat si intr-o zi, aflandu-ma intr-un magazin cu un set de tatuaje pentru copii in mana, ma gandeam daca sa ii cumpar. Noroc ca am gasit numai niste tatuaje urate si am renuntat la idee.

Pitica papa bine, a inceput sa se cocoate singurica il scaunel. Mi s-a taiat respiratia cand am vazut-o prima data cu ambele picioare sus, tinandu-se cu toata forta de manere. De atunci, de cate ori zice “papa, papa”, indreptandu-se spre scaunel, ii acord toata atentia.

Cand se aseaza SO la masa zice “pate”, ca a invatat ea ca tati papa pate :)). Iar cand il aude ca e la baie: “ta-ta, ca-ca”. Stie domne, stie tot ce se intampla!

Raspunde “nu” la orice. La muzeu saptamana trecuta, de cate ori vedea vreun copil la casuta ei ii zicea autoritara: “Nuuu, nuuuu!”. Spalam papusile pe maini, le culcam pe perne pe jos si le invalim, iar intr-o zi a pus rata in scaunul ei si i-a zis lui SO ”papa, papa”. Cand a primit un biscuite s-a dus sa isi hraneasca rata.

Joi s-a trezit cu o infectie la ochisori (din nou :( ). Ne-am cam facut ca ploua si am dus-o la gradi, desi ne-au zis ca s-au schimbat regulile si ca nu se mai merge la gradi cu infectie la ochi. Azi e un pic mai binisor si speram sa se repare pana maine, ca mergem la niste amici la „playdate”, intalnire de pitici jucausi.