joi, 15 martie 2012

Cum ne-am umplut noi de “noroc”



In sfarsit i-am facut un program mai ordonat piticutei noastre: facem baita la 8 seara, la 9 e in pat si se trezeste a doua zi la 8. Asta nu e foarte bine pentru mine care ajung sa ma culc si aproape de 3, dar poate e momentul sa imi ordonez si eu programul!
Dimineata mananca, se joaca si pe la 11:30-12:00 o pun la culcare. Adoarme fara prea multe comentarii si...surpriza! Doarme cam 3 ore. Cel putin asa s-a intamplat ieri si azi, sper sa continue asa. Se trezeste, mananca si iesim la plimbare. Zilele trecute am iesit in cartier, la leagane. Am descoperit un nou mod de socializare cu pitici, mamici si bunici la locul de joaca :).
Azi ne-am plimbat prin Vällingby, unde am mai intrat si prin cateva magazine.
Cand am ajuns acasa, la intrarea in bloc mirosea dubios. Urcam in lift, mirosul ne urmarea. Am zis ca cine stie...poate chiar de la lift era si mirosul de jos. Intram in casa, mirosul dupa noi! Iau copilul in brate sa il dezbrac, mirosul si mai puternic. Si atunci m-am luminat! Am dus-o in baie si am scapat de miros! Dupa ce umpluse cu varf si indesat un pampers inainte de plecare, nu prea m-am asteptat la o asemenea intamplare, dar am depasit rapid momentul si m-am dus sa bag hainutele Cristinei la spalat, ca se stransesera cam multe. Si, cum ma duc eu la ea in camera, sa caut daca mai sunt hainute murdare la ea in sifonier, pitica dupa mine top-top-top. Ajunge la sifonier si, ca de obicei, incepe sa scoata cutiile de jos si sa se joace cu hainutele din ele. Nimic nou, eu imi continui cautarea cand, ma loveste din nou mirosul de mai devreme. Ma aplec spre copil, mirosul si mai puternic. O iau in baie si o schimb rapid. De data asta iesise pe toate partile, am schimbat-o si de hainute. Incep sa ma ingrijorez, trei scaune doua chiar la rand nu e tocmai normal. Am lasat broscuta la joaca, pe jos, dar nu vroia sa stea sub nicio forma fara mine. In general, cand venim de la plimbare e bucuroasa de reintalnirea cu jucariile ei si sta o perioada si se joaca singura. Acum era teribil de maraita. Cand m-am dus la ea s-a aruncat la mine in brate. A varsat aproape imediat si, de data asta m-am speriat serios. Observasem pe parchet, chiar cu cateva minute inainte, din pura intamplare (le-am vazut stralucind in lumina, ca altfel nu se vedeau) doua pete mici de apa si nu intelegeam de unde au aparut. Probabil tot de la piticuta. I-am schimbat repede hainutele murdare si, pentru ca dadea semne de oboseala am pus-o in pat unde a adormit instantaneu.
Nu o dormit decat un sfert de ora si cand a inceput sa se agite am luat-o de frica sa nu verse si sa se inece. A continuat cu varsaturile destul de mult, cam la intervale de 10-15 minute. Desi a baut apa in tot timpul asta, a varsat mare parte din ea. Cand parea ca s-a mai linistit am dus-o la somn. Am trezit-o peste 45 de minute sa o hidratam: i-am dat cate o gura de apa din 5 in 5 minute timp de o jumatate de ora. Acum doarme iar. Mai facem o repriza de hidratare intr-o ora.
Azi i-am dat pentru prima data naut, care se pare ca nu i-a priit, ca alta cauza nu gasesc.
Asta a fost prima ei varsatura adevarata si m-a speriat ingrozitor. Nici nu intelegea ce se intampla cu ea, nu stia sa verse, de fiecare data inainte sa verse incepea sa planga. Mi s-a rupt sufletul sa o vad chinuindu-se asa. Sper sa fie bine acum...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu