Morcovul

A nins ca in povesti saptamana asta. In curtea scolii erau o multime de oameni de zapada si si mai multi bulgari mari de zapada care nu au mai apucat sa devina oameni.
Ieri s-a mai incalzit si toata zapada a inceput sa se topeasca. Cand am luat fetele sa mergem acasa ne-am oprit in acelasi loc in care ne "jucasem" cu oamenii de zapada cu o seara inainte. Se facusera balti. Le-am lasat sa sara in balti in voie, pana cand am vazut-o pe Sara ca a bagat manuta intr-una si mi-am amintit ca nu ii luasem manusile de la gradi. Intr-un final am reusit sa le urnesc spre casa, Sara cu manutele in maneca salopetei. M-am gandit ca le tine asa sa le incalzeasca, ca nu avea manusi.
Mergem noi o bucata de drum, radem, vorbim si la un moment dat se face liniste. O aud pe Sara timid:
"Am luat morcovul!"
Eu (incurcata, ca nu pricepeam): "Ai luat ce?"
Sara: " Am luat morcovul omului de zapada."
Eu: "Unde e?"
Sara: "In maneca!"
Oricat m-am straduit sa nu rad, nu am reusit sa ma abtin.