Vorbe noi

V-am mai spus ca Pufa vorbeste orice. Stie tot si e curajoasa, repeta orice i se spune. As putea sa umplu pagini intregi daca as sta sa notez tot ce zice ea, dar nu apuc niciodata. Asa ca, din amintiri si notite scrise pe fuga mai fac o listuta cu “vorbe de ultima ora”:

Tima data = ultima data

Naaa, hade = haide

Mina= lumina

Tate = carte

Ghem = mima

Din Rapunzel: “mama Do-te” = mama Gothel

Titi = Hello Kitty

Iaie = soare

Tia = hartia

Tel = castel

Pun = sapun

Caunu’ = scaunul

Tati toru’ = calculatorul lui tati

Alo?! – pe asta l-am folosit eu la un moment dat in gluma, l-a preluat Cristina si acum pitica. Evident e tare haioasa cand ne striga: “Alo!”

Sara citeste carte dupa carte. Se aseaza seara in pat si incepe sa ceara carti. E incantata de cele cu butoane cu sunete, dar studiaza tot ce prinde. Nu prea are rabdare sa asculte povestile, dar ii place sa intrebe pe poze.

Ma corecteaza cand citim...daca nu ii zic aceleasi cuvinte mereu, am incurcat-o! Nu merge cu improvizatul… vrea ad litteram!

Imi arata o poza.

Eu: “Pisica se urca in pom. ”

Sara: ”Nuuuu! Pac.”

Eu: ”In copac?...”

Sara: ”Da!”

In alta zi:

Sara: ”Mami?”  si arata cu degetul un desen.

Eu: ”O printesa!”

Sara: ”Nuuuu...”

Eu (ma uit mai atent): ”O balerina.”

Sara: ”Da!”

In alta seara:

Sara: “Mami?”

Eu (cu un ochi in carte si unul in alta parte): ”Un carabus.”

Sara: ”Nuuu.”

Eu (crezand ca nu a inteles): ”E un carabus, Sara!”

Sara (suparata si incruntata): ”Nuuuu, blablabla” (blablabla = cuvant indescifrabil)

Eu (ma uit mai bine):  ”Un...păianjen.”

Sara (multumita): ”Da!”

 

Joaca la nisip e in continuare in topul placerilor. De la gradi plecam ultimele, desi eu ajung cu ceva timp inainte sa se inchida gradinita, dar ramanem in curte sa ne mai jucam.Se dau impreuna in toboganul dublu, se joaca in nisip si, in ultima saptamana distractia maxima a fost balacitul in balti si noroi.

Sara  incepe cateodata din senin si canta cantecele de la gradi. Melodiile le stie bine, dar nu da inapoi nici cand e vorba de versuri – ies ele cumva cantabile :).

Repeta dupa mine orice cuvant, uneori nu ii iese nici pe departe...dar face mutrita concentrata si usor incruntata cand repeta intrebator - oricat ma abtin sa nu rad,uneori tot nu reusesc

Din capitolul ”Oldies but goldies” (nu stiu daca v-am mai zis, dar mai bine de mai multe ori decat deloc): Cristina (dupa ce nu vrea sa se culce si trage de timp cu toate, mancare, spalat, citit, cand in sfarsit ajunge in pat sa se culce): ”Nu pot sa dorm...asta nu e ora mea de somn..ora mea de somn a trecut!”