Romana versus suedeza

Oricat ne straduim si vorbim doar romana cu ea, simt cum suedeza castiga teren. Faptul ca il foloseste pe “nej” mai des ca pe “nu” nu mai e nicio noutate. De curand a aparut si “ja” (“da”) in peisaj. Se uita pe niste poze si bolborosea singura cate un “ja” cu intonatie pentru fiecare imagine.

Mi-a “povestit” azi: “Måla, Tina, Oli.” In traducere libera, ea si Oliver au pictat azi. Dupa ce a fost Oliver pe la noi mi-a aratat de nu stiu cate ori turnuletul construit de Oliver din Lego, spunand: ”Oliver, bygga” (bygga = a construi)

De la gradinita am aflat cum i-a luat ea apararea lui Oliver intr-o zi, cand Oliver se ciondanea cu un coleg. S-a dus la inculpat si i-a zis rastit: ”Oli vill inte!” (Oli nu vrea!)

Cand arata in carti sau intreaba ceva, foloseste ”den”-ul suedez (asta), cand vrea sa ma uit la ceva ”titta” (uite). La ea prajitura e intotdeauna ”kaka”, dar apa e ”apa”. Multumeste politicos destul de des, dar in suedeza, ”tack”. 

Si au aparut si expresii amestecate: “inte bun” (“inte” = negatia suedeza).

In afara subiectului, ieri cand a dus-o SO la gradi in fata la Ica au vazut un catelus mic, mic, iar Cristina entuziasmata: “miau-miau”. I-a explicat SO ca nu e pisica, ci catel. Cristina: “ham-ham-miau-ham”.