Inca o saptamana...

S-a intors lumea cu susul in jos. Zilele astea cand voi va vaitati de racoare si ploi, la noi a fost o canicula infernala. Din cauza umiditatii ridicate, caldura se simte si mai toropitoare.
Si niciunul din noi nu mai suporta temperaturile ridicate...



Am incercat sa evit sa merg cu micuta prea mult in soare, desi la ora la care iesim noi si la umbra este ingrozitor de cald. Saptamana asta am scos-o la plimbare si seara. Dupa ce vine SO acasa, mananca si mergem toti trei romantic prin poienite. Plimbarea ii face bine si lui SO, ca tot nu face el deloc miscare, iar seara, cand se mai racoreste e absolut superb de plimbat. Dupa soc, au inflorit acum teii care imprastie o mireasma placuta in tot cartierul!
La plimbare:


Am tot incercat sa o surprind pe Cristinica in diverse ipostaze. Din nefericire, de cate ori vede camera, se inhiba. Chiar daca, cu o secunda inainte radea cu gura pana la urechi, maraia sau vorbea cu jucariile, cand vede ca filmez sau ii fac poze, se opreste brusc din orice, concentrandu-se doar asupra camerei. Poate ii trebuie doar mai mult timp sa se obisnuiasca, cu “lumina reflectoarelor” :)

Ieri am fost la gratar la un coleg de-ai lui SO care pleaca din Suedia. A fost foarte frumos, ca sta la casa si are curte frumoasa, plina de verdeata. Cristinica a fost destul de linistita, in afara momentelor cand i s-a facut foame...e bine ca stie sa isi ceara drepturile! :P Noi am plecat primii, aproape de 11 noaptea – nu vreau sa ii stric ritmul copilului cuminte - dar petrecerea sigur a continuat mult si bine, ca toti aveau chef de socializare. E frumos sa stai in Suedia la casa...vara!
In drum spre gratar:

Saptamana asta l-am sarbatorit din nou pe SO - miercuri s-a incheiat “saptamana” lui. Iata ce a primit:

Manuta si piciorusul Cristinei – “tablou” facut pe 21 iunie.

Fara nicio ocazie de data asta, pentru ca a fost fetita cuminte, Cristinelul a primit si ea o jucarie:

Sophie - printesa
Sa nu credeti ca o rasfatam. Eu consider ca tot ce se cumpara pentru un copil pana la o anumita varsta (nu am decis inca varsta, dar Cristinelul nu a ajuns acolo inca) sunt de fapt alinturi pentru parinti. Asadar, ne rasfatam pe noi!
Si daca tot suntem la capitolul cumparaturi, am reusit saptamana asta sa ne facem stocuri si de Pampersi. Dupa ce am cumparat servetele umede sa ne tina vreme buna, rezerve de saci pentru cosul de Pampersi, am reusit sa ne facem si stoc de Pampersi. De-acum stam linistiti ca orice vremuri vor veni, noi suntem asigurati!

Pentru ca petrecem atat de multa vreme in baie, pe blatul de schimbat, i-am agatat libelula deasupra, sa aiba si Cristinica la ce sa se uite cand o schimb. Acum clar nu se mai plictiseste cand e acolo! Micuta crede cumva ca are sanse sa ajunga la sus daca da din picioare – la fel face si cu vacutele de deasupra patului. Asadar, agitatie mare la schimbat! Cum blatul de schimbat are 60 cm latime, iar copilul tot cam atata inaltime, si cum lasam un pic de loc la cap sa nu se loveasca din greseala de faianta, picioarele stau in exteriorul blatului. Si asa incerc eu sa o schimb cat mai repede luand picioare in burta...de data asta din exterior!

Poate vi se par monotone zilele noastre. Intr-adevar, privind din afara, facem zilnic acelasi lucru. Numai ca, va asigur eu, nimic nu e identic cu ziua precedenta! Si, desi nu avem un copil plangacios, unele treburi sunt greu de facut cand sunt doar eu cu ea. Unul din ele este calcatul. Sunt stresata sa nu uit fierul de calcat in priza, pentru ca atunci cand plange cea mica, nu prea stiu niciodata cat imi ia sa o linistesc. Asa ca, de cate ori ma duc la ea – daca e un plans mai serios – scot fierul din priza, iar cand ma intorc il bag iar - o intreaga aventura cu calcatul! Si trebuie sa recunosc, cred ca nu am calcat toata viata cat am calcat in ultima luna (de cand a plecat buni, ca inainte se ocupa ea)!