joi, 2 februarie 2012

-11. Brrrrrr!!!



Trecem printr-o perioada de tranzitie: revenirea acasa, acomodarea cu noua camera, cu frigul de afara, etc. Dar, cu pasi maruntei ne vom atinge telurile: azi de exemplu, la 13 fix a picat de somn. Si, fata de alte dati, a adormit repejor. Seara insa, se lasa cu cantec. Facem baita la 21:30 – 22, apoi culcarea (mea, ca pitica parca e mai energica atunci ca niciodata). In final adoarme ea cumva, mai cu plans, mai cu marait. Joaca de dinaintea somnului a avut de suferit cu schimbarea patutului. Nu mai poate sa imi bage suzetica ei in gura...si o ia si se trezeste cu ea in mana ca nu are cui sa o dea :(. In schimb am descoperit jocul ”atingerea manutelor”, e foarte de efect. Ea isi impinge manutele in peretii patutului si eu pun mana mea peste mana ei din exterior. Apoi facem invers. Foarte amuzant, rade in hohote! :)
Inca de la inceputul anului a descoperit ca poate sa ”faca BAU” singurica. Si atunci, ce sa mai astepte la noi, face BAU cand vrea ea! :)
Azi am surprins-o inaintand corect de-a busilea.
Toate jucarelele din casa au devenit brusc pericole: se sustine de saritor, de premergator, de leagan ca sa se ridice, se baga pe sub ele si nu mai stie sa iasa, impinge leaganul si ii vine in cap. Cel mai mult tot firele ii plac, dar azi m-a surprins citind pe la suedeza, mi-a rupt o foaie din caiet si incepea sa o manance, daca nu eram atenta.
Si daca tot am ajuns la mancare, azi a primit prima data painica! Facuta in casa, bineinteles. I-am dat trei bucatele mici mici mici cu painica unsa cu un pic de unt. I-a placut foarte mult, desi dupa molfaieli indelungi doua i-au cazut pe jos si pe a treia am gasit-o in bucatele si mai mici pe ea.
Dupa cus-cus, care a avut mai mult sau mai putin succes, azi i-am facut piure dintr-o jumatate de cartof, o jumatate de morcov, o jumatate de radacina de patrunjel, carne de vita si patrunjel proaspat. Succes deplin! I-am facut mai putin de o portie normala (200 g), dar a primit suc de portocale la desert si a compensat :).
Aaa si reteta de cus-cus (delicioasa): cus-cus integral (cam 2 linguri), amestecat cu un galbenus de ou, branzica dulce si iaurt (ca sa lege totul). Delicios!!!
Acum doarme repriza a doua, ca am scos-o afara in -11 grade si a adormit de frig :D.
Asteptam vremuri mai calduroase!
Intre timp, numarati zilele: ne-am achizitionat biletele pentru aprilie: venim pe 4 aprilie seara si ne intoarcem pe 21 aprilie dimineata. Mai multe detalii, vor urma!

luni, 30 ianuarie 2012

Un nou inceput



De cand ne-am intors din vacanta toate sunt altfel: bebelina are camera proprie, afara e frig si nu ne face nimeni paturile dimineata. Dar...supravietuim!
Mutarea in camera ei nu ne-a dat mari batai de cap pana acum. Azi i-am decorat-o si in curand o sa o lasam sa doarma singurica.
Am scapat in sfarsit de toti pampersii marimea 3 pe care ii aveam. S-au terminat, in sfarsit! Am trecut oficial la marimea 4.
Si la mancare am evoluat. Nu mai pasam legumele, doar le maruntim cu furculita. Pentru ca i-am dat papa la borcanele toata vacanta, am avut emotii pentru revenirea la mancare nepasata, dar Cristinelul nu a parut deranjata de ea. O sa ii pasez totusi carnita in continuare.
Dragii nostri, Cristinelul are 4 dintisori! Sigur nu i-au aparut ieri si azi ultimii doi, dar noi acum i-am observat. In curand, o sa arate ca un vampir, ca in partea de sus i-au dat dintisorii laterali, nu cei din mijloc.
Se pare ca noul program pe care mi-l impune pitica presupune trezirea la 8 dimineata. Si, pentru ca atunci e mai frig, iesim pe afara tocmai dupa masa de pranz. Intre timp ea mai trage un pui de somn, iar eu imi aranjez treburile prin casa. In perioadele de joaca necesita supraveghere mai atenta ca inainte. Acum e mai mobila, are mai mult curaj, se loveste mai usor sau cade. Incearca sa se ridice in picioare si se trage de tot ce ii e la indemana: de saritor, leagan sau de zabrele, daca e in patut.
Azi a fost teribil de dulce cand, dupa baie vorbeam cu SO si radeam de ceva, iar pitica a inceput si ea sa rada, un ras fortat (ceva de genul „he, he, he”) ca oricum nu intelegea de ce radeam noi. Am continuat noi sa radem, a continuat si ea. Maimutica!
Maine speram sa reusim sa ajungem la gradinita, daca vremea ne permite, sa mai socializeze Cristinelul cu copii de varsta ei.

Reacomodare



De cand am venit am fost foarte activi. Am ajuns acasa ieri pe la 19, am desfacut bagajele, i-am mutat si pregatit Cristinei patutul la ea in camera, i-am spalat absolut toate hainutele pe care le-a avut in vacanta si toate vasele pe care le-am avut la noi, i-am facut baita. Azi ne-a trezit devreme micuta. Am fost la cumparaturi, am mai facut ordine prin casa si i-am aranjat vechiul patut in bucatarie.
Incet-incet ne reintram in ritm.

PS: Azi a papat pentru prima data ficatel de pui si afine ==> Fe + Fe :))

Toate-s noi si noua toate



1. Este experta in a aplauda :) si e in proces de invatare „sa faca PA”.
2. Stie sa faca „Bau” singura.
3. S-a dat in leagane din parcurile de joaca.
4. Daca o dojenesc intelege, si se ratoieste la mine (ridica vocea). Speram sa reparam asta in timp :)
5. Tipa la oameni sa fie bagata in seama. De fiecare data cand mergeam la masa la hotel, era un adevarat spectacol. Lumea care trecea pe langa ea mai zambea la ea, iar unii chelneri deja o cunosteau si se jucau cu ea. Si de fiecare data cand plecau, sau cand treceau pe langa ea fara sa o bage in seama, Cristina striga dupa ei. Era teribil de haioasa.
6. S-a speriat de dus. I-am facut baie intr-o piscinuta gonflabila pe care o puneam in cada. Pentru ca era la indemana, am vrut sa o clatim cu dusul, dar micuta s-a speriat foarte tare de el. Baile urmatoare am folosit cana de clatit (adusa de acasa, bineinteles :D).
7. Se ridica in fundulet din orice pozitie. In noaptea marii descoperiri nu a putut sa doarma linistita. Se ridica intruna si adormea in fundulet, sprijinita cu capul de patut. Ziua insa, exersa intruna, aruncandu-se pe spate numai ca sa aiba ocazia sa se mai ridice o data. Si asta se intampla in patul nostru, mare si moale. Ajunsa in Suedia, isi continua antrenamentul. Am lasat-o cum am venit pe jos la joaca, iar in 15 minute micuta s-a dat de doua ori cu capul de parchet. Speram sa se invete minte si sa inceteze, ca, la cum se arunca ea, pe planuri mai dure nu e de glumit.
8. Sperand ca in cele doua saptamani a cam uitat cum e pe acasa, sambata seara am mutat pitica in camera ei. Deocamdata dorm eu cu ea, pentru ca mai mananca noaptea, dar curand o vom lasa singurica. Gata, e fetita mare de acum!
9. I-a aparut un dintisor nou – sus in stanga! Nu stim cand, cum, unde, dar multumim, Ana, pentru ca ne-ai anuntat! Tu ai vazut primul ei dintisor, ii vezi si pe astia noi de la distanta, se pare ca ai ochiul tare bine format pentru asta :))

Impresii



Sunt foarte bucuroasa ca am ales destinatia asta, statiunea si hotelul pentru care am optat. Ne-am bucurat de soare de dimineata pana seara toata perioada si ne-am incarcat bateriile sa facem fata cu succes temperaturilor scazute din Suedia. M-am bucurat si ca am luat la noi tot ce am avut nevoie si nu ne-am bazat pe faptul ca mergem intr-o tara civilizata, unde gasim de toate pentru toti. Desi la plecare parea ca exageram cu bagajele pentru bebe, toate s-au dovedit utile pentru ca in supermarketurile de cartier era o gama foarte redusa de produse pentru bebelusi, iar in cele mari, desi exista de toate, erau doar marci locale si produse total necunoscute noua. Mi-a parut bine ca i-am luat Cristinei borcanele de pranz pentru toata perioada, cateva borcanele de fructe pentru situatii de urgenta (i-am pasat fructe in general) si cereale de Suedia. Am fost surprinsa sa remarc ca prin supermarketurile prin care am fost noi nu exista marca Pampers la fel cum am fost surprinsa cand am observat ca fructele/legumele ecologice lipseau cu desavarsire. Am gasit insa oua eco, iaurt Danone (cah, era singurul pentru copii) facut cu lapte praf, si apa speciala pentru lapte praf (eu am folosit la cereale si i-am dat sa bea).
Ne-am bucurat sa gasim caldura si verdeata in miezul iernii. Cat despre tara, e curata, frumusica, dar oamenii nu pareau asa de civilizati cum te-ai astepta sa gasesti. Poate au multi imigranti, sau poate asa sunt ei.
Doamnele spaniole nu se fac remarcate nici prin silueta si nici prin tinuta. Cred ca e tara in care am vazut cei mai multi obezi, iar haine de adulti urate ca aici, nu cred ca am mai gasit in alta parte. Poate din cauza ca era statiune si oferta era destul de limitata. Eu am cumparat doar pentru Cristina, ca pentru copii aveau hainute dragute. Si oricum, din nefericire am ratat reducerile din Suedia si ne pregatim sa trecem la marimea urmatoare de hainute. Probabil eu o voi imbraca doar in rochite, ca doar de-astea i-am cumparat pentru perioada urmatoare :))
Si, ca amintire (mai mult pentru noi) i-am luat o papusica din Spania si o jucarica-girafa din Gibraltar.
Tot amintire din Spania, toate hainutele piticei au devenit portocalii...de la sucul de portocale/mandarine.
Zborul de 4.5 ore cu bebe a fost mai dificil, dar nu am avut probleme cu ea. La intoarcere erau 8 copii mici in avion! Se pare ca cei mici sunt plimbareti :D.

Excursie in Gibraltar



(post scris in Spania, publicat din Suedia :))
Am venit in vacanta asta fara planuri marete de plimbat sau vizitat, ci doar sa stam, sa ne relaxam si sa ne bucuram de soare si de mare. Asta am si facut pana acum. Zilele trecute ne-am plimbat tot prin statiune, iar marti am fost in vizita intr-o statiune invecinata. Pentru miercuri insa, ne-am rezervat o excursie in Gibraltar. Poate ar fi fost si pacat sa nu ajungem acolo, avand in vedere cat de aproape suntem. A fost o excursie de o zi, am plecat din fata hotelului la 8 si ne-am intors la 18 in acelasi loc. Destul de obositor si pe fuga, dar nici nu aveam prea multe de facut acolo, iar ce era de vazut am vazut: o stanca impunatoare, maimutele vestite – singurele maimute salbatice din Europa, si tarisoara destul de aglomerata si extrem de scumpa, cu doar 30 000 de locuitori, dar care atrage o gramada de turisti. Pentru noi a fost interesant si pot spune ca a meritat osteneala. Pitica insa, a fost mai chinuita. Cu o seara inainte nu am reusit sa o adorm inainte de 12 noaptea, desi am pregatit-o de somn la 9. La 7 dimineata am fost nevoiti sa o trezim insa. Si toate au mers bine si pitica tocmai ce adormise cand autocarul a facut o pauza mai lunga intr-o benzinarie, ca sa nu ajunga prea devreme in celelalte statiuni de unde mai aduna turisti pentru excursie. Cum s-a oprit motorul, s-a trezit si Cristina. Ghinion! Si apoi nu a mai reusit sa atipeasca decat exact cand am ajuns la destinatie si am fost nevoiti sa coboram...bineinteles, trezind-o pe cea mica.
In Gibraltar ne astepta un alt autobuz mai micut cu ghid-sofer care ne-a prezentat toate atractiile zonei, ne-a urcat pe munte, ne-a dus la o pestera si ne-a facut cunostinta cu prietenele lui, maimutele. In acest autobuz, nici vorba sa poata adormi cea mica. SO a tinut-o in ham si a coborat cu ea la toate obiectivele. Spre sfarsit, deja nu mai putea sa isi tina ochii deschisi, adormea atarnata in ham. Partea a doua a excursiei a fost program de voie, plimbare pe strada principala a Gibraltarului (suna funny). Am pus copilul in carut si am plecat la plimbare. Eram convinsi ca o sa adoarma instantaneu, cum ajunge in carut. Noi am mancat ceva rapid si apoi am plecat in cercetare. Cea mica, activa ca de obicei, parca uitase cu desavarsire cat de obosita era. Si toata plimbarea noastra a stat treaza, ca in final, sa adoarma exact cand ne indreptam spre autobuzul mare sa ne intoarcem in Spania. Cand am mutat-o din carut in autobuz s-a trezit, bineinteles, si nu a mai fost chip sa o adormim tot drumul. Era rupta de oboseala micuta, parea ca i se inchid ochii de somn. Si i s-au inchis cu doua minute inainte sa ajungem la hotel, cand am trezit-o din nou cand am mutat-o in carucior. Acasa am schimbat-o, i-am dat papa, iar la 8 seara dormea deja. A recuperat somnul in noaptea aia si in zilele urmatoare, cand am avut grija sa nu mai stea treaza asa de mult timp.

luni, 23 ianuarie 2012

Primele impresii din Spania



Am ajuns cu bine, dupa cum ati aflat deja si ne-am acomodat repejor. Stam la etajul 6 al unui hotel situat mult deasupra nivelului apei, dar nu foarte departe de mare. Avem vedere la apa si asta e tare placut. Chiar daca nu e vreme pentru plaja, e foarte relaxant sa vezi marea din camera.
Luni ne-am ”instalat”: am cerut patut de copil, am facut rearanjari de mobila in camera, ne-am desfacut bagajele si le-am asezat comod si la indemana. Prima noapte am dormit dusi toti trei, de la aproape 11 seara la 10 dimineata. Avem mic dejun si cina la hotel si mancarea e buna si foarte variata. Din nefericire e bufet – mananci cat vrei ce vrei – si asta e o problema pentru noi, care suntem mari pofticiosi.
In prima zi ne-am familiarizat doar cu zona. Stam cam in centrul statiunii Torremolinos si ajungem usor la orice: plaja, centrul cu cafenele, magazine, statia de tren.
Marti am mers la plaja. Nu am facut plaja, ci doar am fost la plimbare de-a lungul apei. A fost amuzant, ca noi ne gandisem sa mergem fix pe langa apa, ne-am descaltat chiar sa bagam picioarele in mare. Numai ca am omis un detaliu: caruciorul nu merge prin nisip. Ne-am multumit deci sa mergem pe strada de langa plaja. E foarte placut sa mergem in maneca scurta pe afara, cand in Suedia inghetam de frig in gecile de iarna. Nici pe aici nu e vreme de balaceala, iar la umbra poate fi chiar racorica, dar pentru noi tot cald e!
Miercuri ne-am plimbat spre partea muntoasa-deluroasa, am iesit din zona turistica sa vedem si adevarata fata a orasului. Am poposit intr-un parc micut dar cochet unde am papat toti trei portocale (cumparate :)) si ne-am bucurat de soare si de iarba verde.
Portocalii sunt plini de portocale iar palmieri sunt peste tot. Nu prea sunt flori multe, dar au foarte multa verdeata. Pe strazi pare curatel si ingrijit, desi nu se prea omoara cu stransul dupa caini. Nu sunt foarte dotati cu lifturi/scari rulante in statiile de tren (a cam facut muschi SO cu caruciorul), au o singura urcare pentru carucioare in tot trenul (daca nu stii asta, ghinion) si lumea nu prea vorbeste engleza, chiar daca e plin de turisti pe aici. Prin oras sunt cladiri noi printre cladiri vechi, balcoane inchise fiecare cum a avut pofta si rufele se atarna la vedere. Pana la urma, tot latini sunt si ei, desi un pic mai evoluati ca noi! Am remarcat ca au multe cladiri albe, vechi, cu aspect de Orient. Orasul pare destul de inghesuit, dar e foarte bine pozitionat: intre mare si munte.
Portocale si mandarine sunt pe toate drumurile, costa cam 1 Eur 2 kg. Ar fi trebuit sa facem o cura de citrice, doar ca nu ne lasa mesele bogate de la hotel. Cristina mananca insa cele mai multe mese de fructe, iar sucul de portocale/mandarine pare ca ii place foarte mult.
Joi am fost la Malaga – orasul unde am aterizat. Ne-am plimbat prin zona turistica si am ajuns putin si pe la magazine. Doar pentru Cristina am gasit ceva dragut de cumparat, noi nu am avut succes.
Nu stiu daca e din cauza de All Inclusive, sau vina o poarta supermarketurile exagerat de aprovizionate (nu am vazut nicaieri atatea feluri de mezeluri sau branzeturi), dar am vazut o gramada de obezi pe aici.
Vineri ne-am plimbat tot pe la noi prin statiune si ne-am intors devreme la hotel pentru ca sa ajungem si la bazin. La hotel exista piscina acoperita la ultimul etaj. Nu e mare, dar merge de facut un pic de miscare. Sunt geamuri de jur-imprejur si se vede marea.
Cristinelul este la fel de cumintica precum o stiti, nu ne face probleme, nu se plange. O tinem pe afara toata ziua, iar noaptea doarme neintoarsa. Imi pare foarte bine ca am luat la noi tot ce avem nevoie pentru ea, ca se pare ca la spanioli nu a ajuns marca Pampers si nici la capitolul “borcanele” nu stau extrem de bine.
E foarte frumos pe aici si ne simtim foarte bine, singura problema e ca...trec prea repede zilele.

luni, 16 ianuarie 2012

In avion



Bine ca au bagat astia Internet in avion ca sa putem sa postam si noi! :)
Desi am inceput sa facem bagajele din timp, am reusit sa terminam cu ele tot pe ultima suta de metri. Si asta pentru ca din nou am fost la limita cu greutatea. Am luat cu noi cam toata casa: mancarica de bebe, blender, caserole, jucarii, haine de bebe cate au incaput si multe alte marunte chestii, care mic cu mic se face mare, au umplut doua bagaje. Desi, pentru noi am luat minimul necesar, ba eu am renuntat si la crema de maini cand depasisem greutatea si am fost nevoita sa revizuiesc bagajul. In fine, la intoarcere scapam de incarcatura (papa bebe) si nu vom mai avea problema asta.
Ne-am trezit cu noaptea-n cap – la 3:30. Am plecat la aeroport cu masina, pe care am lasat-o in parcarea de lunga durata. Probabil o vom gasi inghetata in doua saptamani. Bebelusa s-a comportat exemplar pana acum. Desi la 4 cand ii schimbam pampersul dormea, s-a inviorat rapid pana am ajuns la capitolul “imbracat” si nu a dormit deloc pana am ajuns in avion. Ba, am fost chiar ingrijorata intrucat zborul a fost intarziat cu mai bine de o ora, iar bebelina dadea semne de oboseala. In avion a dormit cam 40-45 de minute dupa ce am decolat. A papat pufuleti si un borcanel mic de fructe in aeroport, pufuleti si un borcanel de mancare in avion, iar acum o tinem intre noi – singurica pe scaun - si se joaca linistita cu jucariile pe care i le-am luat. Va fi cu siguranta foarte obosita azi, dar o sa recupereze repede sper :).
Mai avem cam o ora si jumatate pana la destinatie.
Tineti-ne pumnii sa avem copil cuminte pana la final.
Va pupam si va tinem la curent cu noutatile!

duminică, 15 ianuarie 2012

Gata de vacanta!



Azi toata ziua am fost activi, ne-am pregatit de vacanta in Spania. Acum, bagajul este aproape gata, iar maine mai avem de facut curat in urma noastra.
Si Cristinelul e gata de plecare:

Gradinita



Am fost astazi in vizita la o gradinita privata la care am inscris-o pe Cristina si, cum nu e o gradinita “obisnuita”, o sa va povestesc un pic despre ea.
Ideea de baza a gradinitei este sa tina copiii afara de dimineata pana seara. Da! Si ca sa pricepeti ca nu glumesc, programul suna cam asa: copiii se aduc incepand cu 7:30. Parintii le pregatesc cate un sandvis ca pachetel. Cand se strang toti, pleaca in padure. Se joaca acolo si mananca pachetelul pana la ora 11, cand se intorc la gradinita. Se schimba scutecele celor mici (inauntru doar cand e foarte frig) si se mananca de pranz (afara!!!). Dupa masa, copiii se joaca in curtea gradinitei, iar apoi dorm, bineinteles, afara!!! Au saci de dormit si dorm pe jos, intr-un fel de magazie din lemn fara usa, doar 3 pereti si cu lemn pe jos. Cand se trezesc mananca gustarea de dupa-amiaza si se joaca in curtea gradinitei pana la ora 5 dupa-amiaza (cand se termina programul si copiii trebuie recuperati de catre parinti).
Ok, sa clarificam. Si eu am fost la fel de mirata cum presupun ca sunteti voi acum,asa ca am pus intrebari suplimentare. La -20 de grade dorm tot afara! Daca ploua, tot stau in padure de la 7:30 la 11. Ideea e sa fie imbracati corespunzator: salopete si geci grosute, impermeabile, pregatiti oricand sa stea in ploaie sau frig.
Suntem pe locul 8 in coada de asteptare (e o coada separata, ca e gradinita privata). In august vor accepta 5 copii, iar la anul in august inca 5. Teoretic, la anul primim sigur loc, dar daca anul asta 3 copii din fata noastra refuza (se duc la alte gradinite) avem sanse la loc!
Asadar, voi ce parere aveti? Sa o calim? :)